Visul lucid şi experimentarea extracorporalizării, în numai 3 zile

114 Views

Cu mult timp în urmă, oamenii nu aveau o conştiinţă. Însă, imediat ce a apărut, a început să ocupe, treptat, tot mai mult spaţiu din starea de veghe. Totuşi, în prezent, conştiinţa a depăşit spaţiul alocat stării de veghe şi a continuat să se extindă în alte stări. Conştiinţa s-a manifestat tot mai mult în cadrul somnului REM, dând naştere celui mai uluitor fenomen al existenţei umane – sentimentul de-a avea o extracorporalizare (sau un vis lucid). Este posibil ca bărbaţii şi femeile viitorului să aibă o existenţă conştientă în două lumi: în viaţa reală şi în extracorporalizare/vis lucid. Deocamdată, totuşi, acest lucru se poate realiza numai folosind tehnicile speciale. Indicii privind apariţia acestui fenomen pot fi descoperite în Biblie şi în alte texte antice. Acesta stă la baza altor fenomene, cum ar fi experienţele la limita morţii,răpirile extraterestre, paralizia în somn ş.a.m.d. Fenomenul este atât de extraordinar încât multe mişcări oculte consideră că a-l experimenta constituie o realizare de cel mai înalt ordin. Cercetarea statistică a arătat că o persoană din două se va confrunta intens cu acest fenomen. În acelaşi timp, existenţa fenomenului a devenit un fapt atestat ştiinţific începând cu anii ’70.

Fenomenul este omniprezent în multe genuri de practici moderne, deşi apare sub diferite nume, mergând de la „proiecţie astrală” şi „extracorporalizare” până la „vis lucid”. Noi vom folosi termenul pragmatic de „fază” sau „stare de fază”, pentru a ne referi la toate fenomenele menţionate anterior. În ce priveşte percepţia senzorială a fenomenului în sine, acesta nu este un simplu exerciţiu de vizualizare.

Realitatea, însăşi, nu este decât un vis plictisitor, cu ochii deschişi, prin comparaţie cu starea de fază (visul lucid şi extracorporalizarea) ! Acesta este motivul pentru care mulţi începători suferă un şoc – sau chiar se tem de moarte – după intrarea în această stare. Este cu adevărat o lume paralelă, din punctul de vedere al percepţiei.

Aplicarea practică a visului lucid şi a extracorporalizării

Latura practică a fenomenului de vis lucid şi extracorporalizare (faza) reprezintă o şi mai mare oportunitate. În fază, poţi călători pe Pământ, prin Univers şi chiar în timp. Poţi întâlni orice persoană doreşti: prieteni şi membri ai familiei, persoane decedate şi celebrităţi.  Poţi obţine informaţii, în starea de fază şi le poţi aplica pentru a-ţi ameliora traiul cotidian. Îţi poţi influenţa propria stare fiziologică şi îţi poţi trata o serie de afecţiuni. Îţi poţi împlini dorinţele secrete şi îţi poţi dezvolta creativitatea. În acelaşi

timp, oamenii care au handicapuri fizice pot depăşi toate obstacolele şi pot obţine tot ceea ce le lipseşte în lumea fizică. Şi toate acestea nu reprezintă decât vârful aisbergului, ca modalităţi de aplicare a fenomenului, în traiul cotidian !

Înainte de a intra în visul lucid şi în extracorporalizare (faza), ar trebui să stabileşti, în mod clar, ce anume ai de gând să faci, imediat după separare. Alege nu mai mult de 2-3 activităţi şi ţine-le minte foarte bine:

Priveşte-te în oglindă (neapărat necesar în prima fază !)

Mănâncă sau bea ceva care-ţi place

Vizitează orice atracţie turistică

Zboară pe deasupra Pământului

Zboară prin Univers

Zboară la vecini, prieteni şi membri de familie

Întâlneşte persoana iubită

Întâlneşte o rudă decedată

Întâlneşte orice celebritate

Tratează-te cu un medicament

Obţine informaţii de la obiectele din starea de fază

Călătoreşte în trecut sau în viitor

Treci printr-un zid

Transformă-te într-un animal

Condu o maşină sport

Respiră sub apă

Introdu-ţi mâna în propriul corp

Simte vibraţiile

Întrupează-te în două corpuri, simultan

Pătrunde în trupul altei persoane

Bea alcool

Fă dragoste până ajungi la orgasm

Visul lucid şi extracorporalizarea: cea mai uşoară tehnică

Ciclurile de tehnici indirecte constau în încercări de a te separa de trup, imediat după trezire şi, dacă nu reuşeşti, atunci treci rapid prin toate tehnicile, în decurs de un minut, până când una dintre ele are succes, după care este posibil să te separi de trup. De regulă, 1-5 încercări, corect executate, sunt mai mult decât suficiente pentru a obţine rezultate.

Tehnicile descrise, mai jos, funcţionează extrem de bine atât după trezirea din somn în timpul zilei, cât şi în mijlocul nopţii.

Pasul 1: Dormi 6 ore şi apoi trezeşte-te cu un ceas deşteptător

 (Ai putea omite acest pas)

În noaptea de dinaintea unei zile libere, când nu trebuie să te trezeşti devreme, mergi la culcare la ora ta obişnuită şi fixează-ţi ceasul deşteptător astfel încât să nu dormi decât circa 6 ore. După ce ai oprit alarma, trebuie să te ridici şi să bei un pahar cu apă, să mergi la baie şi să citeşti aceste instrucţiuni încă o dată.

Pasul 2: Mergi la culcare cu o anumită intenţie în gând

 (Ai putea omite acest pas) După 3-50 minute după trezire, întoarce-te în pat şi concentrează-ţi atenţia asupra modului în care vei executa ciclurile de tehnici indirecte, după fiecare trezire ulterioară, pentru a-ţi putea părăsi trupul şi a-ţi pune în aplicare planul de acţiune, pe care l-ai pregătit. Fiecare trezire ulterioară ar trebui să se producă natural. Dacă este prea multă lumină în cameră, poţi purta o mască specială pe ochi. Dacă este zgomot, foloseşte dopuri pentru urechi.

În acelaşi timp, concentrează-te asupra modului în care vei încerca să te trezeşti, fără a-ţi mişca trupul fizic. Acest lucru nu este obligatoriu, dar va creşte substanţial eficienţa tehnicilor indirecte. Acum, dormi circa 2-4 ore, dar profită de trezirile naturale care au loc în această perioadă. Ele vor avea loc mult mai des decât de obicei. După fiecare încercare – fie că are sau nu succes – trebuie să adormi din nou, având în minte exact aceeaşi intenţie de-a te trezi şi de-a încerca din

nou. În acest mod, poţi face multe încercări, în decursul unei singure dimineţi.

Pasul 3: Separă-te de trup imediat ce te trezeşti

De fiecare dată când te trezeşti din nou, încearcă să nu te mişti sau să nu-ţi deschizi ochii. În schimb, încearcă imediat să te separi de trup. Circa 50% din succesul tehnicilor indirecte se produce prin acest prim simplu pas – unul care este atât de simplu, încât oamenii nici măcar nu bănuiesc că ar putea avea succes.

Pentru a te putea separa de trup, pur şi simplu încearcă să te ridici în picioare, să te răsuceşti sau să levitezi. Încearcă s-o faci cu propriul tău trup, pe care-l percepi (adică cel subtil), fără a-ţi mişca muşchii fizici. Nu uita că vei simţi totul ca pe o mişcare fizică normală. Când soseşte momentul, nu te gândi prea insistent la modul cum o faci. În timpul acestor prime mişcări, de după trezire – cu încăpăţânare – încearcă să te separi de trup, în orice mod posibil şi cu orice preţ. Cel mai probabil, vei şti, la modul intuitiv, cum s-o faci. Cel mai important lucru este să nu te gândeşti prea insistent şi să nu iroseşti aceste prime secunde de după trezire.

Pasul 4: Cicluri de tehnici, după încercările de a te separa

Dacă separarea imediată nu are loc – lucru care va deveni evident după 3-5 secunde – începe, chiar atunci, să alternezi 2-3 tehnici, care sunt cele mai simple pentru tine, până când una dintre ele are efect. Când asta se întâmplă, poţi încerca din nou să te separi de trup. Alege 2-3 dintre următoarele cinci tehnici, astfel încât să le poţi alterna după

trezire:

Rotaţia

Timp de 3-5 secunde, încearcă să-ţi imaginezi că te roteşti, în ambele sensuri, în jurul axei cap-picioare, cât mai intens posibil. Dacă nu apare nici o senzaţie, treci la altă tehnică. Dacă apare o senzaţie reală sau chiar una uşoară, de rotaţie, focalizează-ţi atenţia pe această tehnică şi încearcă să te roteşti şi mai energic. Imediat ce senzaţia de rotaţie devine stabilă şi reală, ai putea încerca să te separi de trup, din nou, folosindu-de de ea ca punct de plecare.

Tehnica înotului

Timp de 3-5 secunde, încearcă să-ţi imaginezi, cât mai hotărât posibil, că înoţi sau că, pur şi simplu, faci mişcări de înot cu braţele tale. Încearcă să simţi asta, cu orice preţ şi cât mai intens posibil. Dacă nu se întâmplă nimic, treci la altă tehnică. Nu este nevoie să schimbi tehnica, dacă apare senzaţia de înot. În loc să faci asta, caută să intensifici senzaţia care apare. Într-un final, senzaţia reală de înot în apă va apărea. Asta înseamnă, deja, starea de fază (vis lucid sau extracorporalizare) – şi nu mai este necesar să te separi, când te afli deja în fază. Totuşi, dacă această senzaţie se produce când te afli în pat şi nu într-o apă, atunci va trebui să foloseşti o tehnică de separare. Foloseşte senzaţia de înot ca punct de plecare.

Observarea imaginilor

Examinează vidul din spatele ochilor tăi închişi, timp de 3-5 secunde. Dacă nu se întâmplă nimic,

treci la o altă tehnică. Dacă vezi orice fel de imagini, observă-le până când devin realiste. Odată ce se întâmplă asta, separă-te de trup, chiar atunci, sau permite-ţi să fii atras în interiorul imaginii. Când observi imaginile, este important să nu examinezi detaliile, pentru ca imaginea să nu dispară. Va trebuie să treci cu privirea peste imaginea în sine, fapt care o va face să devină şi mai realistă.

Vizualizarea mâinilor

Timp de 3-5 secunde, imaginează-ţi, intens şi hotărât, că-ţi freci mâinile, una de alta, aproape de ochi. Încearcă, cu orice preţ, să le simţi în faţa ta, să le vezi şi chiar să auzi sunetul frecării lor. Dacă nu se întâmplă nimic, treci la altă tehnică. Dacă începe să apară oricare dintre senzaţiile de mai sus, atunci continuă tehnica şi intensifică mişcarea, până când devine complet realistă. După aceea, poţi încerca să te separi de trup, folosind senzaţiile provocate de această tehnică drept punct de plecare.

Scuturarea iluzorie Încearcă să-ţi scuturi mâinile şi picioarele aparente, timp de 3-5 secunde. Sub nici o formă să nu-ţi mişti vreun muşchi şi să nu-ţi imaginezi mişcarea în sine. De exemplu, încearcă să le mişti intens, în sus şi în jos, să le scuturi de la stânga la dreapta ş.a.m.d. Dacă nu se întâmplă nimic, treci la altă tehnică. Dacă apare, subit, o senzaţie uşoară sau lentă de mişcare reală, atunci concentrează-ţi atenţia asupra tehnicii, încercând să măreşti amplitudinea mişcării, cât poţi de mult. Odată ce te poţi mişca, cel puţin 10 centimetri, încearcă imediat să te separi de trup, plecând de la senzaţiile apărute în timpul

executării tehnicii.

Tot ce trebuie să faci, în cadrul fiecărei încercări, este să alternezi 2-3 tehnici, timp de 3-5 secunde fiecare. Acest lucru conduce la cicluri de tehnici indirecte, în care practicantul alternează tehnică după tehnică, în decurs de un minut, pentru a o descoperi pe cea care funcţionează. Este foarte important să faci nu mai puţin de 4 cicluri, de câte 2-3 tehnici fiecare, în cadrul unei încercări, dar toate în nu mai mult de un minut. De exemplu, întreg procesul poate avea loc la modul următor: un practicant (al visului lucid şi al extracorporalizării) merge la culcare la ora 11:30 p.m. şi fixează ceasul să sune la ora 06:00 a.m.; la ora 06:00 ceasul îl trezeşte, merge la baie, bea nişte apă şi rememorează atât tehnicile indirecte, cât şi planul său interesant de acţiune, în timpul fazei (de exemplu, de a se uita în oglindă şi a zbura pe Marte); la ora 06:05 a.m. practicantul merge înapoi la culcare, cu intenţia clară de a intra în fază, după fiecare trezire ulterioară; la ora 07:35 a.m. (sau ori de câte ori survine o trezire naturală) practicantul se trezeşte, neaşteptat şi, imediat, încearcă să se separe de trup, chiar în acel moment; dacă nu s-a separat în 3-5 secunde, practicantul începe să facă rotaţii, dar nici acelea nu au efect în 3-5 secunde; practicantul execută tehnica de înot, dar nu are efect în 3-5 secunde, practicantul trece la scuturarea iluzorie, dar nu are efect în 3-5 secunde, practicantul trece iar la rotaţii, apoi la tehnica înotului şi la scuturarea iluzorie, timp de 3-5 secunde fiecare; în al treilea ciclu începe să facă rotaţii şi, neaşteptat, începe să funcţioneze – apare senzaţia de rotaţie; practicantul continuă această tehnică şi se roteşte cât de puternic posibil şi se separă de trup chiar atunci, folosindu-se de senzaţia de rotaţie; el se duce apoi la oglindă, în tot acest timp pipăind activ şi examinând totul în jurul lui, din aproape în aproape, fapt care-i intensifică senzaţiile; după ce s-a privit, deja, în oglindă, practicantul foloseşte tehnica de translocare şi se trezeşte pe Marte, dar revine pe neaşteptate în trup; practicantul încearcă imediat să-şi părăsească iarăşi trupul, dar este incapabil s-o facă; el adoarme din nou, cu intenţia clară de a repeta încercarea, după următoarea trezire şi de a sta mai mult pe Marte ş.a.m.d.

Pur şi simplu, repetaţi etapele de mai sus, folosind tehnicile care vi se potrivesc cel mai bine şi vă veţi deschide singuri către un univers cu totul nou: visul lucid şi experimentarea extracorporalizării !

Dacă îţi rezervi 10-30 de minute zilnic, numai pentru a exersa tehnicile şi procedura, metoda va fi memorată şi va funcţiona mai bine. Acest lucru va creşte substanţial şansa de succes a încercărilor de după trezire. Visul conştient este, de asemenea, considerat a fi o

experienţă de fază. Dacă îţi dai seama, subit, că visezi în timp ce dormi, atunci te afli, deja, în fază. Ar trebui, ca atare, să treci la aplicarea planului tău de acţiune şi la stabilizarea stării, în sine. Dacă visul conştient se produce, va fi un efect secundar al practicării ciclurilor de tehnici, după trezire. Acest efect secundar este destul de comun – fii întotdeauna pregătit pentru asta.

Dacă senzaţiile tale din cadrul fazei (visul lucid şi experimentarea extra-corporalizării) sunt neinteresante (de exemplu, vedere slabă sau senzaţii corporale reduse), încearcă să atingi tot ceea ce se află în jurul tău, în mod activ şi examinează cele mai minuscule detalii ale obiectelor, din imediata lor apropiere. Asta îţi va permite să ai o experienţă mult mai realistă. Aceleaşi activităţi ar trebui să fie executate pentru a menţine starea de fază, atunci când apar primele senzaţii de revenire în trup (de exemplu, când totul începe să se estompeze).

Pasul 5: După încercare

Adormi din nou, dacă poţi, după fiecare încercare (fie că a avut sau nu succes), pentru a putea face o altă încercare de a-ţi părăsi trupul (de a obţine un vis lucid), după următoarea ta trezire. În acel mod nu numai că-ţi vei putea părăsi trupul sau vei putea avea un vis lucid în aceeaşi zi, dar o vei putea face de mai multe ori, încă din prima zi !

Chiar şi cele mai neizbutite încercări n-ar trebui să dureze mai mult de un minut. Dacă nu se întâmplă nimic în acel interval temporal, este mult mai eficient să adormi din nou şi să aştepţi următoarea trezire, în loc să te încăpăţânezi să smulgi rezultate din încercarea curentă.

Greşeli tipice în visul lucid şi experimentarea extracorporalizării

– Lipsa încercării de a te separa

Să uiţi, pur şi simplu, să te separi, imediat după trezire, înaintea ciclurilor de tehnici, chiar dacă asta poate conduce la succes în aproape 50% din cazuri.

– Lipsa agresivităţii

Dorinţa de a face o tehnică să funcţioneze şi de a reuşi, cu orice preţ, este principalul criteriu al succesului, în folosirea procedurii tehnicilor indirecte. În acelaşi timp, hotărârea n-ar trebui să fie una superficială, ci ar trebui să fie focalizată, intens, pe îndeplinirea acţiunii în sine.

  • Mai puţin de 4 cicluri

Indiferent ce se întâmplă şi indiferent ce gânduri apar, ar trebui să practici nu mai puţin de 4 cicluri de tehnici, presupunând că nici una nu a funcţionat, până atunci.

  • Schimbarea inutilă a tehnicii

În pofida furnizării de instrucţiuni clare, începătorii vor schimba tehnicile, cu încăpăţânare, după 3-5 secunde, chiar şi atunci când tehnica a început să funcţioneze, într-un fel sau altul. Aceasta este o eroare gravă. Dacă o tehnică a început să funcţioneze – oricât de slab – este timpul să practici tehnica de separare de trup, pentru a obţine visul lucid/extracorporalizarea.

  • Continuarea inutilă a unei tehnici

Dacă o tehnică n-a început să funcţioneze după cel mult 3-5 secunde, trebuie să fie schimbată cu o alta.

  • Analiza excesivă

Dacă analizezi ceea ce se întâmplă, când treci prin ciclurile de tehnici, după trezire, atunci nu eşti concentrat pe tehnica în sine şi te abaţi singur de pe cale. Dorinţa de a face tehnica să funcţioneze ar trebui să te consume integral, nelăsând loc minţii pentru analiză sau contemplare.

  • Trezirea excesiv de intensă (fără a încerca sau după o încercare slabă)

Trebuie să urmezi instrucţiunile, în mod automat şi să nu acorzi atenţie oricăror percepţii de după trezire.

  • Să încerci mai mult de un minut

Dacă nu obţii nici un rezultat după un minut de cicluri de tehnici, atunci şansele tale de succes vor fi mult mai mari dacă adormi din nou, imediat şi aştepţi următoarea trezire, pentru a face o nouă încercare.

  • Separarea incompletă

Atunci când încerci să te separi, uneori separarea nu se produce cu uşurinţă sau pe deplin. Senzaţia de lene, părţi ale corpului blocate şi senzaţia de a fi prins în două trupuri, simultan, sunt unele lucruri care se pot întâmpla. Nu renunţa niciodată, sub nici o formă şi nu te opri din separare, dacă aceasta începe să se producă.

  • Nerecunoaşterea fazei (a extracorporalizării sau a visului lucid)

De exemplu, atunci când observă imagini, practicanţii sunt adesea atraşi în peisaj sau sunt aruncaţi, spontan, într-o altă lume, atunci când se rotesc. Practicaţii gândesc, adeseori, că trebuie să experimenteze însuşi sentimentul separării, motiv pentru care s-ar putea întoarce în trup, tocmai pentru a-l obţine. Acelaşi lucru este valabil atunci când devine conştient în timp ce visează, fiindcă practicantul se află deja în fază şi nu-i mai rămâne decât să-şi aprofundeze şi să-şi aplice planul de acţiune.

  • Mişcarea imediat după trezire (fără a încerca sau după o încercare slabă)

Trezirea fără a te mişca este de dorit, dar nu este obligatorie. Nu are sens să renunţi la majoritatea ocaziilor, numai aşteptând să se producă trezirea corectă. Trebuie să profiţi de fiecare trezire, care are loc.

  • Irosirea primelor secunde

Încearcă să-ţi dezvolţi obiceiul de a executa tehnicile, imediat şi în mod reflex, după trezire, fără a irosi nici o secundă.

  • Folosirea unei singure tehnici

Folosirea unei singure tehnici, după trezire, în loc să treci ciclic prin cel puţin două, conduce la şanse substanţial reduse de a intra în fază (vis lucid sau extracorporalizare).

Cele patru principii ale succesului încercând visul lucid/extracorporalizarea

  1. Fă-o cu orice preţ
  2. Fii agresiv
  3. Fii sigur de sine
  4. Fă-o mecanic
image_pdfimage_print
Share this...
Share on Facebook
Facebook
0Email this to someone
email
Tweet about this on Twitter
Twitter

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *