Astronomii au identificat sursa vieții în Univers: acum știm că ne-am născut din praf de stele

În fiecare secundă, o stea moare în Univers. Dar aceste corpuri stelare nu dispar cu totul, ci lasă ceva în urmă. Unele stele explodează în supernove, transformându-se în găuri negre sau stele neutronice, în vreme ce majoritatea devin pitice albe, un miez al stelei care era odată. Iar un nou studiu dezvăluie că aceste pitice albe contribuie la viață mai mult decât se credea.

Studiul, publicat săptămâna trecută în revista Nature Astronomy, sugerează că stelele pitice albe sunt principala sursă de atomi de carbon în Calea Lactee, un element chimic cunoscut drept crucial pentru viață.

Când stele ca Soarele nostru, o pitică galbenă, își termină combustibilul, se transformă în pitice albe. În fapt, 90% din stelele universului sfârșesc ca pitice albe. Acestea sunt rămășițe stelare fierbinți și dense, cu temperaturi care ating 100.000 de grade Kelvin. Cu timpul, în miliarde de ani, aceste stele se răcesc și se micșorează pe măsură ce expulzează materialul exterior. Totuși, înainte să se comprime, rămășițele lor sunt transportate în spațiu de vânturi care provin de la ele.

Aceste cenuși stelare conțin elemente chimice cum este carbonul. Acesta este al patrulea element din univers ca abundență și este un element-cheie în formarea vieții, material de bază pentru cele mai multe celule.

Cum tot carbonul din univers provine de la stele, ideea că suntem făcuți din stele nu este doar poetică, ci mai degrabă corectă. Totuși, astronomii nu au putut cădea de acord cu privire la tipul de stele care este responsabil pentru răspândirea celui mai mult carbon în spațiu.

Autorii noului studiu au utilizat observații din 2018 ale observatorului W.M. Keck din Hawaii asupra piticelor albe din clustere deschise, grupând câteva mii de stele formate cam în același timp în Calea Lactee.

Ei au măsurat relația „masă inițială – finală” a stelei, care este cea dintre masa stelei după formare și masa ca pitică albă. De obicei, cu cât steaua era mai mare, cu atât mai masivă urma să fie pitica albă. Dar studiul a aflat că masele stelelor ca pitice albe erau mai mari decât anticipaseră oamenii de știință luând în considerație masele inițiale.

„Studiul nostru interpretează această deviere în relația masă inițială – finală ca fiind semnătura sintezei carbonului efectuată de stele cu masă mică din Calea Lactee”, a declarat Paola Marigo, cercetătoare la Universitatea din Padova, Italia și autor principal al studiului.

Echipa științifică a ajuns la concluzia că stelele mai mari de două mase solare au contribuit la îmbogățirea galactică cu carbon, în timp ce cele egale sau mai mici decât 1,5 mase stelare nu au făcut-o.

„Acum știm că proveniența carbonului este de la stele cu o masă la naștere aproximativ egală sau mai mare de două mase solare”, a spus Marigo.

Noul studiu sugerează concentrarea inițială a carbonului în materialul primar din care s-a format Sistemul Solar acum 4,6 miliarde de ani. (Sursa: Inverse)

https://science.hotnews.ro/

image_pdfimage_print
(Visited 5 times, 1 visits today)
Share this...
Share on Facebook
Facebook
Email this to someone
email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *