Angelica

4 Vizualizari

Denumire știinţifică: Angelica archangelica.

Denumire populară: angelină, iarba îngerilor, buciniș.

Prezentare. Angelica este o plantă erbacee aromatică. Face parte din familia umbeliferelor. La maturitate poate avea înălţimi cuprinse între 50 cm și 1,5 metri. Frunzele acestei plante sunt mari, penate, iar florile alb-verzui. Folositoare în aplicaţii medicinale este planta în întregul ei, dar rădăcina și seminţele au cea mai mare valoare medicinală. Din aceste părţi se prepară infuzie, tinctură, praf de rădăcină, vin tonic,crema.

Substanţe active importante: terpene, rășini.

Întrebuinţări. Două domenii sunt de mare importanţă în ceea ce privește utilizarea medicinală a acestei plante: apără de boli contagioase și este un antidot străvechi împotriva otrăvirilor cu beladonă (mătrăgună), cucută, brândușă de toamnă. Preparatul de angelică este un bun tonic digestiv, fiind cunoscut, de asemenea, ca antispasmodic, carminativ, sudorific, diuretic, expectorant. Afecţiuni în care se pot utiliza preparatele de angelică: tuberculoză, afecţiuni respiratorii, tulburări menstruale, rahitism, lipsă de poftă de mâncare, reumatism. Cu preparate de angelică se combat starea de sfârșeală, starea de oboseală generală, lipsa de poftă de viaţă, slăbiciunea fizică și chiar scorbutul. Cândva, angelica era socotită plantă-minune, rădăcina ei fiind numită Rădăcina Sfântului Spirit. Există fel de fel de legende și chiar adevăruri despre această plantă care, se spunea cândva, îi reîntoarce pe om din drumul său spre moarte și-l readuce pe calea cea luminoasă a vieţii. Angelica (Angelica archangelica) este o plantă ocrotită de lege.

Lasă un răspuns