Cunoașterea originii încărcăturii utile: prof. Boyle afirmă că agențiile de informații americane știau, încă din septembrie 2019, că virusul SARS-CoV-2 era o armă biologică dezvoltată în laborator[21]. Prin urmare, știau că proteina Spike, derivată din acesta, era o componentă patogenă, rezultată din inginerie genetică. Faptul de a distribui un „vaccin” care obligă organismul să producă această componentă patogenă cunoscută demonstrează, cel puțin, o indiferență deliberată față de daunele viitoare.
Cunoașterea efectelor nocive ale „vaccinului”: Imediat după lansare, în bazele de date oficiale, precum VAERS și EudraVigilance, au apărut semnale de siguranță care indicau efecte adverse grave. Autoritățile de sănătate publică aveau acces direct la aceste date, care arătau că injecțiile provocau miocardite, tromboze, leziuni neurologice și decese. În ciuda acestui fapt, au continuat să susțină în mod fals că vaccinurile erau „sigure și eficiente”.
Continuare deliberată, în ciuda riscurilor cunoscute și a ineficienței dovedite: Autoritățile de sănătate publică au avut acces direct la date oficiale care arată că injecțiile au provocat daune fără precedent și au fost ineficiente în oprirea infecției sau a transmiterii. În ciuda faptului că erau conștiente de semnalele de siguranță catastrofale (miocardită, tromboză, deces) și de dovezile ineficacității, acestea au continuat să promoveze în mod fals injecțiile ca fiind „sigure și eficiente”, cenzurând în același timp sistematic experții care au exprimat opinii diferite. Din punct de vedere juridic, aceasta constituie continuarea deliberată a unui act dăunător, în deplină cunoaștere a consecințelor sale devastatoare.
Suprimarea deliberată a datelor și diseminarea unor dezinformări notorii, în timp ce pagubele se acumulau, constituie un „atac pe scară largă sau sistematic îndreptat împotriva unei populații civile, în deplină cunoștință de cauză”. Prin urmare, acest atac se încadrează în definiția unei crime împotriva umanității, astfel cum este definită de Statutul de la Roma[22]. Utilizarea acestei arme biologice a provocat daune sistemice și fără precedent, așa cum o documentează publicațiile evaluate de colegi[23]. Aceste daune (lista nu este exhaustivă) includ:

Leziuni imunologice, cum ar fi apariția bolilor autoimune, reactivarea pe scară largă a virusurilor latente (de exemplu, EBV, zona zoster) și degradarea sistemului imunitar (prin schimbarea clasei IgG4);
Afecțiuni cardiovasculare, inclusiv o creștere dramatică a riscului de miocardită, pericardită, infarct miocardic, accident vascular cerebral și tromboză generalizată (coagulare a sângelui);
Efecte nefaste din punct de vedere oncologic, caracterizate prin o recrudescență a „cancerelor turbo agresive și cu evoluție rapidă”, recidiva cancerelor anterior stabile și apariția unor tipuri rare de cancer la tineri;
Efecte nefaste asupra reproducerii, în special rate catastrofale de avorturi spontane, mortalitate fetală, anomalii menstruale și complicații neonatale, cum ar fi malformații congenitale și întârzieri în dezvoltare;
Efecte adverse asupra sistemului neurologic, inclusiv sindromul Guillain-Barré (GBS), encefalomielita acută diseminată (ADEM) și producerea de proteine ​​aberante și pliate greșit, care pot induce boli neurodegenerative de tip prionic.
Efectele adverse asupra genomului, provenite din prezența confirmată a contaminanților ADN plasmidic (inclusiv secvența promotorului SV40) și potențialul demonstrat de transcripție inversă a ARNm-ului „vaccinului” în genomul uman, creează un risc permanent de modificare genetică și oncogeneză.
Șapte încălcări ale Convenției privind armele biologice (BWC)

Profesorul Boyle susține că injecțiile cu ARNm constituie un nou sistem de administrare a armelor biologice și că utilizarea lor este o încălcare directă a CAB. Aceste încălcări corespund celor șapte categorii de preocupări legate de cercetarea cu dublă utilizare descrise în „Raportul Fink” din 2004 al Consiliului Național de Cercetare al SUA[24]. Tabelul următor detaliază modul în care injecțiile cu ARNm în sine îndeplinesc criteriile fiecărei categorii interzise.

Categorii GOF interzise: argumentele profesorului Boyle privind încălcarea cauzată de injecțiile cu ARNm

1. Aplicarea unui vaccin ineficient

Injecția cu ARNm în sine este agentul care face ca sistemul imunitar al persoanei vaccinate să fie ineficient. Prin forțarea unei producții susținute și nenaturale a unui singur antigen (proteina Spike), se induce toleranță imună prin mecanisme precum schimbarea clasei IgG4. Aceasta face receptorul mai vulnerabil la infecții repetate și variante viitoare, anulând în mod direct obiectivul unui vaccin tradițional. Injecția este o armă biologică care funcționează prin degradarea sistemului imunitar.

2. Conferirea rezistenței la tratamente

Injecția cu ARNm a fost implementată ca singură opțiune terapeutică, în timp ce tratamentele sigure, eficiente și ieftine au fost sistematic eliminate. Faptul de a forța o populație să accepte ca singură soluție o injecție cu o armă biologică experimentală și brevetată constituie o tactică cheie de război biologic. Aceasta conferă rezistență la toate celelalte terapii utile prin forța politică și de reglementare, și nu doar prin mecanisme biologice.

3. Creșterea virulenței unui agent patogen

Injectarea de ARNm este o platformă de fabricație care forțează propriile celule ale receptorului să producă cea mai virulentă componentă a armei biologice modificate SARS-CoV-2: proteina spike cu câștig de funcție, dotată cu situsul său patogen de clivaj al furinei. Injectarea face ca trupul uman să devină o fabrică de toxine virulente, provocând leziuni sistemice (de exemplu, miocardită, tromboză) mult mai extinse decât cele ale unui virus respirator tipic.

4. Creșterea transmisibilității unui agent patogen

Injectarea de ARNm este o componentă cheie a unui sistem de arme biologice. Platforma de nanoparticule lipidice (LNP), dezvoltată cu finanțare de la Pentagon și DARPA, este un mecanism nou și extrem de eficient pentru livrarea de material genetic. Aceasta sporește capacitatea de a livra o sarcină genetică direct în celulele umane la scară largă. În plus, prin conferirea unei imunități nesterilizante, injecțiile creează un mediu în care persoanele vaccinate pot continua să poarte și să transmită virusul, favorizând potențial apariția unor variante noi, mai transmisibile.

5. Modificarea spectrului de gazde al unui agent patogen

Încărcătura utilă a injecției cu ARNm este codul genetic al proteinei Spike în sine, care a fost modificat pentru a avea un spectru de gazde modificat (adică pentru a trece de la lilieci la oameni). Prin injectarea acestui cod, arma biologică ocolește barierele naturale și forțează celulele umane să producă o proteină pe care nu ar întâlni-o niciodată în mod natural. Tehnologia de modificare a spectrului de gazde este aplicată direct populației umane.

6. Permite evitarea diagnosticării/detectării

Sistemul de administrare LNP al injecției cu ARNm este o tehnologie ascunsă concepută pentru a evita apărarea imunitară naturală a organismului, cu scopul de a transporta încărcătura genetică în celule. Este o formă de ocolire a mecanismelor de detectare proprii organismului. Producția de proteină Spike care rezultă din aceasta poate duce, de asemenea, la o dereglare imunologică care afectează capacitatea organismului de a detecta și de a răspunde la alți agenți patogeni.

7. Permiterea transformării unui agent biologic în armă

Injectarea de ARNm este punctul culminant al unui proces de transformare în armă. A Aceasta combină o încărcătură genetică patogenă (proteina Spike GOF) cu un sistem de administrare ascuns (LNP) finanțat de armată și conceput pentru administrare în masă. Aceasta creează un sistem de arme biologice scalabil și utilizabil, capabil să facă din propriul trup al destinatarului o fabrică de arme biologice. Aceasta este însăși definiția unui agent biologic transformat în armă.

Încălcarea Codului de la Nürnberg și a legii olandeze privind experimentele medicale